Cateheza moldoveanului pe timp de criza

Ce este o bancnota?

Este un document, un bilet la purtător care da dreptul posesorului să-l preschimbe pe orice bun sau serviciu cu o valoare egală cu valoarea nominală înscrisă pe acel document.  Acest document are valoare atâta timp cat posesorul lui este încrezut ca-l va putea preschimba cu ușurință, în caz contrar 

posesorii acestor bilete vor încerca să scape de ele.

Primele monede erau din metale prețioase, astfel, valoarea lor nominală fiind determinată, de cele mai multe ori, de valoarea metalului din care erau bătute. Treptat, imputându-se rezervele limitate de metale prețioase în raport cu necesitățile nelimitate ale economiei reale etalonul monedă – metal prețios a fost abandonat.

În 1971 dolarul SUA încetează să mai fie convertibil în aur, iar întreaga lume pășește într-o nouă eră a incertitudinii sporite. În această nouă eră valoarea monedei nu mai este asigurată decât de credibilitatea acesteia. Urmare a acordului de la Breton Woods principalele economii mondiale erau legate de dollar gratie convertibilității acestuia în aur. După ce dolarul nu mai este convertibil în aur economiile statelor națiuni continuă să apeleze la dolar pentru ași acoperi propriile emisii.

Câtă masă monetară trebuie să fie în circulație?

Orice emisie de monedă trebuie să fie acoperită, în caz contrar aceasta va duce la inflație. De cealaltă parte un exces controlat de monedă va determina o creștere sporită a cererii, ceea ce va crește inclinația spre investiții, determinând, la rândul său creștere economică.

Astfel, o inflație controlată poate condiționa creștere economică, în timp ce o inflație prea mare poate duce la erodarea încrederii în acea monedă. O emisie suplimentară de monedă poate fi acoperită de active gen monedă străină, metale prețioase, DST, etc.

Intrările de valută trimise de conaționalii noștri, alimentau consumul. În momentul în care destinatarii acestor transferuri preschimbau valuta străină în lei se condiționa creșterea masei monetare crescând în același timp rezerva BNM de valută.

Experții FMI și ale altor instituții financiare internaționale avertizau factorii de decizie din Republica Moldova să relanseze cel de-al doilea motor al economiei care este producția, remitențele fiind un motor cu potențial redus care amplifica expunerea țării noastre la șocurile ce se pot produce pe piețele unde conaționalii noștri muncesc.

În anul 2014 avem o creștere foarte mică a remitențelor în comparație cu 2013 și față de creșterile înregistrate în 2011 și 2012.fig.1. Dacă este să luăm în calcul și faptul că moldovenii aflați la muncă în Federația Rusă vor transfera mult mia puțini bani în 2015 atunci putem anticipa o scădere a remitențelor și deci și o scădere a creșterii economice. Deficitul balanței de cont curent se va mări, iar asta va pune presiune inflaționistă pe leu.

Fig. 1. Volumul remitențelor prin sistemul bancar și sistemele de transfer electronic

Sursa: Elaborat de autor în baza statisticilor BNM.

Deficitul balanței de plăți indică sumele pe care Republica Moldova le datorează pentru plata importurilor. Acest deficit rezultă din diferența dintre exporturile autohtone și importurile din exterior, inclusiv ieșirile și intrările de capital. Din fig. 2. Putem observa că deși deficitul la balanța de plați la capitolul bunuri și servicii este relativ constant, atunci deficitul global scade. Aceasta s-a întâmplat grație creșterii creditelor pe care le-a primit Republica Moldova. Deci în realitate deficitul balanței de plăți va începe să crească din momentul în care se va diminua creditarea economiei moldovenești.

Fig. 2 . Deficitul balanței de plăți a Republicii Moldova 2011-2014

Sursa: Elaborat de autor în baza statisticilor BNM

Masa monetară în Republica Moldova

În ianuarie 1997 masa monetară M3 (M3 = banii in circulație+ depozitele la vedere + depozitele la termen+ depozitele în valută), ajustată sezonier era de 19341 milioane lei. În ianuarie 2014, M3 era 62052 milioane lei. Astfel, expansiunea masei monetare, în tandem cu o inflație moderată, ne vorbește despre o creștere economică fig. 3.

Fig. 3. Evoluția masei monetare M3 din 2012 până în decembrie 2014.

Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNM

În condiții de stabilitate și creștere economică la nivel global, masa monetară crește condiționând o creștere a cererii și a investițiilor în economie. În condițiile unei incertitudini sporite, capitalul se retrage din economia reală în favoare unor active ce permit o mai bună prezervare a valorii. Astfel, economia reală se contractă.

În cazul în care economia reală se contractă, iar masa monetară continuă să crească survine, inevitabil inflația.

Cum funcționează creditul ca mecanism de creștere a economiei: Prin intermediul creditului agenții economici își măresc disponibilul de lichidități astfel cresc investițiile în economia reală. Crește cererea de bunuri și servicii industriale, se creează locuri de muncă, iar garanția creditului este întreprinderea și patrimoniul acesteia. Astfel, creditul în calitate de instrument monetar condiționează creștere economică.

Ce a făcut BNM și complicii săi de la BEM, Banca Socială, Unibank, Parlament și Guvern?

În cazul creditelor acordate de BEM acestea nu au avut ca destinație economia reală și nu au crescut cererea de bunuri și servicii industriale, și nici nu a creat locuri de muncă. Aceste credite au devenit, imediat cerere de valută. Garanțiile care stau la baza acestor credite sunt supraevaluate de sute de ori, iar unele dintre aceste garanții în general pot să nu prezinte valoare. Astfel, creditul de 1 miliar de euro nu a mers în economia reală ci s-a transformat în cerere de valută care a fost ulterior scoasă din țară. În concluzie, am asistat la o emisie suplimentară, neacoperită de aproximativ 20 miliarde lei (cifra care sper să fie concretizată după auditul contractat de BNM), adică o cerere de 1 miliard de euro. Figura 4 ilustrează comparativ cum arată emisiunea creată în 2015 față de masa monetară aflată în circulație din 2012 până în decembrie 2014.

Fig.4. Estimare valorii masei monetare actuale cu luarea în calcul a creditelor frauduloase emise de BEM, Banca Socială și Unibank.

Sursă: elaborat de autor în baza statisticilor BNM și a informațiilor publice referitoare le creditele acordate de cele 3 instituții bancare.

Astfel, masa monetară a fost mărită cu aproximativ 30% față de decembrie 2014, fără ca economia reală să beneficieze de pe urma acestor emisii.

Ce se întâmplă astăzi?

Dacă masa monetară a crescut cu 30% atunci putem presupune o diminuare a valorii leului în raport cu valutele de referință tot cu 30%. Deci, cel puțin teoretic, cursul ar trebui să se stabilizeze la o valoare de  24,69558 lei pentru 1 euro.

La moment, s-a periclitat încrederea în leu, iar aceasta a dus la aceea că leul este privit drept o monedă de risc și trebuie abandonat în favoare altor monede de tezaurizare. Persoanele fizice merg la casele de schimb valutar și cu disperare caută valută străină.

În lipsa unor intrări de valută la fel de mari ca şi cererea de valută rezultă un decalaj. Acest decalaj este compensat de preţ. Astfel, casele de schimb valutar cresc preţul de vânzare a valutei străine până la punctul în care cererea de valută devine egală cu oferta.

Ieri, 18.02.2015 BNM a intervenit masiv prin asigurarea caselor de schimb valutar cu valută străină. Oferta a fost cu mult peste cererea pieței încât s-a ajuns la o situație inversă – casele de schimb valutar nu mai aveau lei pentru a satisface cererea de lei.

În astfel de situație putem asista la un efect invers. În speranța realizării unui profit cei care au euro vor fi tentați sa-l vândă pentru ca atunci când cursul pică și mai mult să cumpere cu aceeași sumă de lei mai mulți euro.

Cei care au câștigat cel mai mult din panica cetățenilor și din fluctuațiile cursului sunt proprietarii de case de schimb valutar. Oare cat impozit pe venit o sa plătească aceștia?

Faptul că astăzi a fost votat guvernul vine să ușureze o parte din povara leului. În cazul în care este un guvern plenipotent se poate acționa pe filieră administrativă și se pot cere împrumuturi pentru a reduce presiunea inflaționistă exercitată pe leu. Cu toate acestea, un guvern ce are susținerea unei coaliții minoritare va fi mereu sub riscul de a fi demis. Acest risc va limita posibilitățile de însănătoșire a monedei naționale, iar în cazul materializării acestui risc leul poate iarăși să se pomenească pe patul de moarte condiționând grave revolte sociale.

Ce va urma?

Pe termen mediu, lung masa monetară se va contracta. Aceasta înseamnă că întreprinderile și persoanele fizice vor dispune de mai puține lichidități astfel limitându-se consumul și tot așa mai departe pe spirală. Scăderea consumului și scumpirea creditului va fi cauza falimentării multiplelor întreprinderi, în special de distribuție și din industria constructoare.

Falimentările vor duce la proiecte nefinalizate, angajați disponibilizați și revolte sociale. Iar cei care se declară că ne vor duce în UE - vor beneficia de pe urma acestor revolte. Astfel, dacă aflați că ne schimbăm vectorul politic atunci să știți de unde vine.

p.s. Pentru cei care cumpără macaroane, orez, televizoare și mobilă: Dacă se contractă masa monetară atunci o sa scadă și cererea, iar o diminuare a cererii, cel mai probabil, va determina reducerea prețului.


Articol scris pentru Agora.md