Rezultatele Testarilor

MKL 276				MKL 274
Smerea Valeria		5,0
Tofan Liudmila		2,0		Ceban Andrei		10
Dontu Gheorghe		2,0		Bpldesco Inga		9
Bodiu Viorel		8,0		Vintea Ecaterina		8
Zlatin Cristina		10,0		Stinca Olga		9
Brinza Nadejda		9,5		Ivonceac Natalia		5
Puica Maricica		8,5		Tumuruc Anastasia		7
Posad Ina		6,0		Topa Victoria		5
Sarova Anna		10,0		Virlan Ludmila		9
Chelsa Anastasia		10,0		Stihii Lidia		9,5
Mustetanu Diana		2,0		Codreanu Angela		9
Raetchi Tatiana		8,0		Botnar Ecaterina		8,5
Cius Victor		2,0		Micsanschi Marina		8,5
Gantea Stella		6,0		Mihai Cristina		6,5
Garabagiu Inga		2,0		Ghetan Marianna		10
Eremia Didina		8,0		Musteata Victor		7,5
Lucova Iuliana		10,0		Volovei Denis		6,5
				Botezatu Tetiana		10
				Beslui Cristina		9
				Barbieru Elena		8,5
				Popa Oleg		7
				Rusnac Alina		6,5
				Rusnac Anna		7
				Emilian Sergiu		10
				Nicorici Sergiu		4

Rezultatele Testarilor

BA 289				Ba 28 E
Dulgher Maria	7,0			Musenzovaia C	5
Nenita Carolina	8,5			Iordatii	1
Bobeica Aliona	7,0			Cecoltan Irina	9
Danila Ana	4,0			Roscovan Victoria	8
Fiodorov Olesea	6,5			Benderschi Simion	5
Samonii Irina	9,0			Gusan Victor	3,5
Vascan Olga	10,0			Dontu Ana	5
Motroi Oxana	7,0			Gorobivschi Ala	6
Chirilov Corina	4,0			Cioclea Mihaela	5
Petica Dumitru	4,5			Brasoveanu Alexandrina	8
Grigoret V	5,5			Stratan Al	7,5
Saranut Andrei	6,5			Pislari Natalia	10
Burciu Irina	7,0			Stoicovici Olesea	9,5
Bulat Emilia	9,5			Dragan Vadim	3
Gutul Dumitru	6,0			Sercealova Iuliana	7
Turcanu Elena	8,0			Arion Diana	7,5
Savga Cristina	4,0			popusoi Ana	6
Feraru virginia	1,0			Focsa Felicia	3
				Garstea Aliona	9
				Moraru Doina	3
				Lungu Olesea	7
				Lupu Dina	4
				Timciuc Ana	3
				Mamerzan Ionela	4,5
				Nituleac Ana	9

STUDENTI PE POST DE PROFESORI LA ORELE DE MARKETING SI LOGISTICA

Studentii prezitna comunicarile lor, colegilor de grupa, vreau sa-i felicit pe toti care au prezentat aceste comunicari ele au fost interesante, au captivat si surpins colegii.

Rezultatele Testarilor

Rezultatele Testarilor

apare in curand

Piramida Necesitatilor unui Moldovean

Postez aici un articol care ma amuzat. Este vorba despre tentativa de adaptare a piramidei lui Maslow la nevoile cetatenilor din Republica Moldova. Articolul este preluat de la clubul ideea. Comentati acest articol pseudo stiintific.

În cadrul şedinţei 29 a Clubului IDEA, membrii prezenţi au elaborat Piramida Necesităţilor unui Moldovean (PNM). În primul rînd este vorba despre necesităţile fiziologice, reprezentate de nevoia de a se alimenta şi de a se îmbrăca, plus alte nevoi strict fiziologice. Toate persoanele care-şi satisfac necesităţile fiziologice, vor dori să avanseze la următorul nivel: cel de socializare. Aici trebuie de menţionat care este modalitatea de a se socializa pentru moldoveni: în primul rînd este vorba de aderarea la o gaşcă, crearea unei reţele de prieteni-rude-cumătri, implicarea în reţele sociale aşa ca Facebook, dar mai ales Одноклассники,

aderarea la un ONG de tineret, femei sau bătrîni ş.a. Ideea acestui strat este că o persoană nu poate să evolueze pe scara socială de unul singur şi are tendinţa firească să se asocieze în grupuri, care ulterior să-l promoveze. Odată socializat, un moldovean obişnuit va tinde să se evidenţieze sau să se afirme, trecînd deci la cel de-al treilea nivel al necesităţilor de bază. În acest caz, persoana doreşte să fie independent financiar, astfel el evidenţiindu-se faţă de alte rude. Unii pleacă peste hotare, de asemenea, pentru a se evidenţia, astfel ei putînd să-şi procure bunuri pe care anterior nu au avut posibilitate. Persoanele care deja au simţit aprecierea şi stima celor din jur, ar dori să treacă la ultimul nivel – cel de deţinător al puterii. În acest context, puterea poate însemna diferite lucruri: puterea politică se manifestă printr-o funcţie înaltă în cadrul unui partid sau o funcţie publică înaltă. Puterea economică se manifestă prin deţinerea unei companii solide, care este una din cele mai mari din ţară şi aduce profit, asigurînd orice necesitate materială. Există situaţii cînd o persoană nu tocmai avută, ar putea deţine puterea într-o organizaţie, care poate fi instituţie ştiinţifică sau o asociaţie de sport, sau un ONG. Dacă organizaţia respectivă este suficient de cunoscută, avînd şi foarte mulţi membri, atunci persoana deţine puterea prin faptul că o conduce. Primul nivel al necesităţii de securitate corespunde necesităţilor fiziologice de bază, conţinînd elemente simple de protecţie: să încui uşa după tine, să pui un cîine de pază în ogradă, să nu mergi noaptea pe stradă, să treci doar la culoarea verde a semaforului etc. Al doilea nivel al necesităţii de securitate corespunde fazei de socializare: există o protecţie informaţională (să nu uite parola şi loginul şi să nu le spună la alţii despre ele), există necesitatea unui slang specific grupului din care face parte, pentru a nu fi o cioară albă printre ei, dar şi necesitatea de protecţie personală, ce poate fi realizată prin cursuri de Tae Kwon Do, Aiki Do ş.a. La al treilea nivel, atunci cînd individul doreşte să se evidenţieze, el are nevoie şi de nişte accesorii suplimentare, aşa ca un cuţit “бабочка”, au nevoie de кастет, eventual şi un pistolet cu aer comprimat. Aceste accesorii pe lîngă protecţia personală, asigură şi o doză de respect faţă de individ, dar şi o diferenţiere a sa în cadrul grupului.

La al patrulea nivel şi al cincilea nivel, necesităţile de securitate sunt aceleaşi, dar se împart în două categorii, în dependenţă de starea financiară şi statutul social al individului. Atunci cînd individul îşi satisface doar necesităţile fiziologice, el are nevoie doar de îmbrăcăminte şi haine, în linii mari, ăsta fiind primul nivel al necesităţilor materiale. La momentul socializării, individul are nevoie iminentă de a utiliza un telefon mobil, de a avea acces la Internet, chiar şi un computer, fie la domiciliu, fie la cunoscuţi. Aceste obiecte îl ajută pe individ să se integreze mai bine în grup, îmbunătăţind calitatea comunicării între membrii grupului. Ăsta e nivelul doi.

La capitolul evidenţiere există cîteva scenarii. Astfel, voi prezenta unul din ele: iniţial individul îşi cumpără o барсеткэ, fie că e businessman, fie că a venit de “la Italia”, fie că are mulţi bani, fie pur şi simplu doreşte să se evidenţieze. Deci Moldova brusc se împarte în două categorii de cetăţeni: cei cu барсеткэ şi cei fără. Ulterior, individul îşi cumpără un жгут de aur la gît, grosimea şi lungimea lui arătînd nivelul de evidenţiere. Pe lîngă жгут, individul poate să-şi etaleaze şi o печаткэ, de asemenea de aur. Dacă nu-şi pot procura un apartament nou/propriu, cel puţin indivizii doresc să facă un евроремонт în el, chiar cu preţul cheltuirii ultimilor bani. Aici să nu uităm de стеклопакет şi de термоизоляцья. (Nivelul trei) Odată cu statul de persoană stimată şi respectată, deja individul îşi doreşte să-şi procure o casă în loc de apartament şi un oficiu separat pentru compania sa, dacă şi posibilităţile financiare îi permit. Aici putem menţiona necesitatea strictă a unui bazin, Jeep în loc de automobil simplu, farfurie TV ş.a. (Nivelul patru)

Cei care deja deţin puterea, nu se mulţumesc cu bunuri banale, ci au alte tipuri de preferinţă, aşa ca: o televiziune proprie, un post de radiu sau un ziar propriu, nişte terenuri intravilane sau nişte hectare de terenuri agricole, poate un iaz particular îngrădit şi cu o bucată de pădure, unele clădiri pentru a le da în chirie ca oficii etc. (Nivelul cinci). După ce am identificat aceste nevoi, am rămas cu un trunchi de piramidă în loc de o piramidă completă. Ceea ce am descoperit că cel mai probabil, vîrful piramidei ar fi funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. Orice persoană care a deţinut puterea politică sau economică poate evolua doar prin dorinţa de a fi Preşedinte RM. În final trebuie de specificat că la moldoveni, ca şi orice alţi oameni, există exceţii de la regulă.

Comentati acest articol

comunicari ale studentilor (Magulciac Maxim BA 28-B)MK-ul cultural

Foarte multe companii aleg sa isi promoveze produsele sau serviciile prin asocierea cu evenimente din lumea culturii. „In acest moment, orice om de marketing care se pricepe cauta, de fapt, alte proiecte decat cele clasice care se bat literalmente pe o zona foarte aglomerata. si, atunci, se orienteaza spre proiecte cum ar fi cele culturale, de nisa“. Mai mult, cei din marketing-ul produselor si al serviciilor isi doresc sa fie sponsori unici ai unui eveniment. Insa nu orice brand poate merge spre marketing cultural. „Indeobste, spre acesta se indreapta brandurile de corporatii, de servicii si doar foarte putine branduri de produse, de FMCG, care, conform marketingului clasic, stau confortabil in zona beneficiilor. Mai este un aspect„Cultura este capabila de «segregare» si evident ca nu este un concept de masa. Produsele sunt concepte de masa“.: „Cu cat produsul e mai «basic» si mai «de masa», cu atat asocierea cu zona culturii poate fi ireala, nenaturala“.

Gafele hazlii a companiilor internationale care isi lansau produsul pe o piata straina:

1 Compania suedeza Locum ca majoritatea companiilor de Craciun au editat si au trimis angazatilor companiei in 1991 carduri cu felicitari  ca sa fie mai invintivi au hotarit sa inlocuiasca litera “O” cu o inima 

Iata care fiind rtezultatul cuvintul cum insemnand un cuvint vulgar in engleza 2 Compania japoneza Matsushita Electric  promova un PC japonez nou iar compania Panasonic a elaborate un internet browser pentru acesta si a primit licenta pentru a foloosi ca gid interactive pe personajul din desenele animate Woody Woodpecker.

Cu o zi inante de a porni o capmanie imensa de promovare Panasonic si a realizat greseala si a oprit compania de promovare. De ce? Sloganul lor pentru acest produs ar trebui sa sune in felul urmator

Touch Woody - The Internet Pecker." Peaker fiind un personaj exteem de destept din film iar in America  acest slogan ar putea fi interpretat ca  Woody'its a pecker" care se traduce  woody masturbeaza)

3 In anii 70 compania Americana Wang computers nu putea intelege de ce increngatura din Marea Britanie refuza mottoul lor nou care suna  Wang Cares-wang are grija. Pentru urecea engleza acest slogan se asocial rprea mult cu cuvind Wankers ceea ce inseamna masturbare.

4 “Traficante” apa minerala Italiana care a gasit o mare recepsia pe piatsa spaniei unde aceasta inseamna Traficant de droguri

5 Sharwoods o companie alimentara din UK  a lansat o companie de 6 milioane pentru a lansa produsul sau nou “Bundh” ei au prmit numeroase plingeri de la indieni un de in limba autohtona acest cuvint inseamna cur

6 Honda a lansat pe piata tarilor nordice noul lor autoturism sub denumirea Fitta in 2001.Ei nu au studiat piata si cultura popoarelor nordice in cit ei puteau descoperi ca fitta  e un cuvint vulgar vechi care insemna genitalele feminine in suedeza daneza si norvegiana !Ulterior autoturismul a fost renumit in Honda  Jazz

7 Colgate a lansat pe piata Frantei o pasta de dinti cu denumirea “Cue” La fel se numea si unul din cele mai vestite reviste porno in Franta.

8 Un alt expeplu ar fi explu companiei Ruse de autoturizme Vaz care esea pe piata uniunii sovietice sunb denumirea de Jiguli.Aceasta lea creat mari probleme cind la sfirsitul anilor 80 ei au dorit sa exporteze pe piata europeana noul lor model deoarece cuvintul Jiguli suna tare apropiat cu cuvintul Jigalo.Rusii au fost nevoiti sa scimbe denumirea in Lada.

9 Pepsodent a incercat sa vinda noua lor pasta de dinti inasia de sud cu sloganul “Pepsodent iti inalbeste dintii”.Vinzarile fiind joase ei au facut studio de piata descoperind ca in acea zonaoamenii trec diferite procedure pentru asi inegri dintii cea ce se socoate foarte atractiv in cultura acestor popoare.

10 Kellog o cmpanie mare care se ocupa cu produse cerialele a lansat in suedia un nou produs faina de griu cu denumirea “Bran Buds” Ei au fost nevoiti sa schimbe denumirea produsului cind au aflat ca din suedeza aceasta se traduce ca  “fermerul ars”

 

Tema noua pe forum

Vom avea alegeri anticipate?

 

Intra pe forum si spune-ne ce crezi - va fi votat presedintele tarii sau vom intra iar in alegeri anticipate?

Codul de bare subiect controversat.

Codul de bare vine sa faca posibil Electronic Data Interchange. Anume prin intermediul codului de bare se codifica toata informatia despre produs astfel se elimina factorul uman si respectiv eroarea. Printr-o simpla scanare a bar codului se face introducerea sau eliminarea produselor din baza de date. Odata scanat produsul la receptie baza de date se updateaza cu informatia referitoare la produsul intrat, astfel omul nu mai pierde timp introducand fiecare produs, manual, in baza de date si implicit se reduce timpul de procesare si probabilitatea erorilor. Deducem de aici ca, codificarea produselor prin codurile de bare este utila si usureaza cu mult viata logistilor. Si totusi de ce tema ajunge sa fie atat de mediatiazata iar problema codificarii produselor prin coduri de bare vine sa ridice probleme de ordin social cultural? Ce este codul de bare de fapt? Codurile de bare reprezintă un set de simboluri folosite pentru a reprezenta informaţiile alfa-numerice. Pe scurt, în loc de numărul "1", veţi vedea o înşiruire de bare, subţiri sau groase, folosite pentru a reprezenta acel număr sau acea literă.

Natural, urmează întrebarea: "De ce să se înlocuiască informatiile alfa-numerice cu coduri de bare?". Răspunsul vine de la sine: maşinile în general nu citesc cu uşurinţă reprezentarea pe care noi o dăm cifrelor şi literelor. Pentru ca masina sa poata primi pentru descifrare un cod de bare ea verifica, in primul rand, prezenta barelor de control - "guard bars". Citirea oricarui cod de bare se incepe cu verificarea prezentei in componenta acestuia a barelor de control, care intamplator sau nu se codifica in acelasi fel ca si cifra sase (01010). Totul se datoreaza faptului ca absolut toate procesoarele, Intel, AMD, Sparc PPC, Callor etc. in instructiunile ascunse, accesarea BUS-ului se face cu cifra 666, astfel ca daca codul de bare are spre exemplu un header 888, procesorul nu poate accesa informatia respectiva. De aici incepe marea controversa pentru ca sistemul sa primeasca codul de bare e nevoi ca acesta sa recunoasca codul iar daca nu gaseste de trei ori combinatia care se descifreaza ca cifra 6 atunci nu se purcede la analiza codului. Crestinii au profetii in ultima carte a Bibliei vis-a-vis de aceasta cifra.
Unii teologi talmacesc aceasta cifra drept fiind o metafora, dat fiind faptul ca in numerologia ebraica cifra 6 este atribuita imperfectiunii stricaciunii, este cifra omului, si atunci 666 vine sa insemne: self master, self god, self savior, alti teologi zic ca pe linga sensul conotativ numarul fiarei poate fi inteles si in sens denotativ. Cert e ca intr-un sistem democratic nu poti leza sentimentele altor persoane, asa cum interzicand relatiile intre partenerii de acelasi sex lezam drepturile gaylor, tot asa si aplicand codul de bare pe toate produsele aducem o insulta la adresa convingerilor religoase a peste 1/3 din populatia globului. In calitate de logist trebuie sa fii la curent cu aceasta problema si daca esti o intreprindere flexibila pentru care satisfactia clientului e mai presus de orice atunci ar trebui sa iai in consideratie si o eventuala reambalare sau organizarea unei alte forme de codificare a produsului pentru ca toata lumea sa fie impacata iar frima sa fie pe drept cuvant una de succes. Un lucru e sigur  - 2 miliarde de crestini  reprezinta o piata care merita o abordare respectuoasa. (va urma)  Fa-te auzit - comenteaza acest articol!

Comunicarile studentilor (Grosu Ludmila, Garabajiu Corina, gr. BA-28A) Gafele facute de marketeri prin necunoasterea culturii

Comentati comunicarile colegilor vostri in rubrica de coments de la sfarsitul postarii.
 Un brand nu este numele naţional, ci rezonanţa, reputaţia, prestigiul numelui naţional dobîndit prin performanţele recunoscute în afara teritoriului naţional. Cultura naţională şi brandul creează identitatea produsului. În cazul renumitei mărci de fastfood-uri, McDonald's, politica de vînzare a acesteia este întocmită în baza design-ului, a noilor produse şi a schimbărilor în permanentă dezvoltare, în majoritatea ţărilor în care aceasta îşi desfăşoara activitatea. Pentru a-şi garanta vînzările în fiecare dintre cele 118 ţări în care îşi desfăşoara activitatea, compania atît în 2003, cît şi ulterior în 2008, a realizat un refreshing desing-ului produselor sale. Pe lîngă aceasta design-ul includea în sine traducerea denumirii produselor în 21 de limbi, toate  acestea fiind efectuate pentru satisfacerea consumatorilor atit nationali,  cît şi internaţionali, dar şi pentru a avea un specific local la fiecare produs.  De exemplu, în Australia, prin ambalajul se pune  accentul pe carnea de porc din Noua Zeelandă. În Argentina, pe ambalajul unor sandwish-uri se evidenţia ceapa naţională. Însă în toată Europa se vind hamburger-e cu chiflă italiană- ciabattoi.

În unele cazuri greşelile făcute de  marketeri pot aduce la promovarea produsului şi la acumularea unei averi, foarte reuşite doar dintr-o simplă greşeală. Un exemplu ar fi ca pe la sf. celui de-al 7-lea deceniu al sec. XIX, pe ambalajul unui săpun scria 99,44/100% pur. De ce? Pentru că avea o cantitate foarte mică de  impurităţi şi proprietarii au folosit acest argument pentru vînzarea produsului. In 1879, într-o hală de mixare "Procter & Gamble", un muncitor a plecat la masă şi a uitat să închidă mixerul care amesteca solutia pentru fabricarea sapunului.  Astfel, în amestec a intrat aer în exces, fapt ce a făcut ca micile cuburi de săpun să plutească. Dar totuşi compania a decis să vîndă partida "greşită", în speranţa că publicul nu va observa nimic. Însă tocmai acest fapt a fost apreciat de consumatori şi a conferit unicitate produsului. Şi cînd compania a fost inundată de scrisori apreciative despre noul săpun, care producea  multă spumă, P&G a decis că timpul de mixare extins să devină unul standart. Datorită unui marketing eficace, sapunul Ivory, a dominat pe piaţa de profil mai bine de 100 ani. Marca rusă НАРКOТАН este depusă pentru înregistrarea produselor din clasa 05 - produse farmaceutice. Vom defini posibilitatea înregistrării mărcii НАРКOТАН, reeşind din tangenţa auditivă şi semantică cu cuvintul NARCOTICE, cele din urmă fiind considerate substanţe stupefiante. De asemenea, ţinînd cont de specificul lingvistic al Republicii Moldova şi anume de faptul că majoritatea cetăţenilor sunt cunoscători ai limbii ruse, apar asociaţii cu cuvîntul "НАРКOТА". Din alt punct de vedere, terminaţia "an" este specifică mărcilor depuse pentru clasa de produse farmaceutice - 05, de exemplu: FURADAN, PRIMPERAN, HOLOXAN etc., pe de altă parte, dominanta verbală a mărcii НАРКOТАН este cuvîntul "НАРКO", ceea ce  în termeni medicali specifici clasei 05 poate fi definit ca "anestezie".  Un alt exemplu ar fi: că o companie, cu denumirea de "Frank Purdue",  producător de carne de găină, foloseşte în SUA sloganul "It takes a strong man to make a tender chicken", ceea ce în traducere semnifică: "Pentru a pregăti un pui fin e nevoie de un bărbat puternic". Însă în spaniolă acest slogan capătă cu totul alt sens: "E nevoie de un bărbat excitat pentru ca găina să devină fină".

Un astfel de exemplu se poate oferi şi la piaţa Republicii Moldova. Acum vreo 7 ani pe piaţa RM au apărut preparatele cosmetice poloneze URODA. Această marcă, a fost primită foarte bine de consumatorii polonezi, deoarece în poloneză uroda înseamnă frumuseţe, pe cînd la noi ea a trezit asocieri negative, deoarece majoritatea consumatorilor moldoveni cunosc bine limba rusă, în care cuvîntul în cauză se  asociază cu ceva urît.

Diferenţele dintre naţiuni şi culturi pot fi descrise şi în termenii normelor sociale sau ai valorilor. În acest sens firma Johnson&Johnson reprezintă un exemplu concludent, şi cînd a intrat pe piaţa din Hong Kong, ea a folosit ca marcă termenul zhuang-cheng care înseamnă "oficialitate sau nobil din epoca feudală". Însă această asociere de tip tradiţional, aristocratic a fost considerată ca fiind nepotrivită pentru China comunistă. Drept urmare, în China s-a adoptat numele qiang-shen ("viaţă activă"), mult mai adecvat, în consens cu aspiraţiile de modernizare a Chinei, şi astfel compania a ajuns s-ă aibă două nume în acelaşi arial cultural.

Perrier

Apa minerală Perrier este asociată cu puritatea. Brandul a fost afectat în 1990 cînd s-a descoperit că apa vîndută conţinea un nivel ridicat dintr-o substanţă toxică. Problema a fost doar în Marea Britanie, dar lipsa de transparenţă, în special din celelalte ţări, a dăunat brandului la nivel global. Ascunderea adevărului şi mesajele confuze sau contradictorii au înrăutăţit situaţia. Pentru un brand construit pe încrederea consumatorilor, să o înşele nu poate fi de bine. Francezii au fost nevoiţi să-şi vîndă brandul în 1992 către Nestle.

Dunkin Donuts’

 Allied Domecq, compania care produce bine-cunoscutele gogoşi, şi-a ridicat semne de întrebare cînd un site al clienţilor nemulţumiţi a început să apară în motoarele de căutare mai des decît site-ul companiei. Spre deosebire de cei de la Dell, ei nu au acuzat pe nimeni. Au preferat să monitorizeze cu atenţie toate plîngerile de pe site-ul cu nemulţumiri, să contacteze autorii pentru a le oferi scuze şi răspunsuri la problemele lor. Clienţii nemulţumiţi au fost chiar răsplătiţi cu gratuităţi şi întlniri cu managerii.

Site-ul anti-Dunkin Donuts’ a fost folosit ca o sursă de informaţii şi pentru refacerea relaţiilor cu cei mai nemulţumiţi clienţi ai lor. Chiar fondatorul site-ului a fost impresionat de răspunsurile prompte ale companiei, iar în cele din urmă a acceptat să li-l vîndă.

Devenit proprietar al site-ului anti-Dunkin Donuts’, Allied Domecq nu s-a gîndit să-l închidă. Ei l-au transformat într-un canal oficial de comunicare cu clienţii nemulţumiţi şi au primit în continuare feedback util îmbunătăţirii serviciilor. Aşa au evitat o situaţie de criză şi au transformat-o într-o oportunitate. Totul a început de la îngrijorarea lor pentru prezenţa brandului în motoarele de căutare, iar dacă astăzi acest lucru este ceva obişnuit, mai amintesc încă un amănunt: povestea s-a petrecut în urmă cu 10 ani.

comunicarile studentilor (Dumitru Mocanu) EDI

Comentati comunicarile colegilor vostri in rubrica de coments de la sfarsitul postarii.
Sisteme EDI (Electronic Data Interchange) “, se referă la relaţiile dintre două sau mai multe firme. Acest sistem poate fi aplicat relaţiilor simple dintre un singur cumpărător ţi un singur vînzător, cît şi sistemelor complexe de distribuţie care leagă sute de furnizori şi producători. Sistemele Electronic Data Interchange (EDI) ajută afacerile să-şi conducă lanţurile de aprovizionare. Lanţul de aprovizionare al unei firme se referă la relaţia dintre producătorii echipamentelor originale, producătorii secundari, distribuitori, firmele de expediere, vanzatorii cu amanuntul si consumatori. Sistemele tradiţionale EDI sunt o combinaţie de calculatoare si echipament de comunicare care da afacerilor posibilitatea de a conduce electronic tranzacţii sigure şi de încredere. Sistemele EDI tradiţionale, în contrast cu sistemele EDI care au la bază Internetul, folosesc reţeaua VAN. VAN este o reţea închisă care include toţi membrii unui proces de producţie. Fiecare furnizor, producător şi distribuitor sunt legaţi la sistemul EDI prin reţeaua VAN. EDI urmăresc şi clasează contabilitatea zilnică şi inventarul unei afaceri. Schimbul electronic de date (EDI –Electronic Data Interchange) presupune utilizarea de formate standard pentru transmiterea de date cu caracter economic între companii. Aceasta implică încheierea în prealabil a unui acord individual între partenerii implicaţi în comunicaţie, conţinînd formatul de date utilizat şi probleme legate de securitatea comunicaţiei.

Scopul principal al EDI este comunicarea electronică directă care să permită o prelucrare directă a unui volum de date structurat, ce nu conţine elemente redundante, precum în cazul mediilor tradiţionale (hîrtie). Prin EDI se pot transfera două tipuri diferite de date. În prima categorie se regăsesc date alfanumerice structurate, rezultat al activităţii cotidiene, în mod normal sunt module de text. Acestea sunt invariabile pe o perioadă de timp îndelungata (facturi, comenzi etc.). Apoi se pot transfera formulare structurate, avînd o compoziţie constantă, precum formularele de facturi sau comenzi. Un mesaj EDI conţine un şir de elemente de date, fiecare dintre ele reprezentînd o singurî entitate, cum ar fi preţul, numărul de serie al unui produs etc. Acestea sunt separate de către delimitatori. Întregul şir este numit segment de date. Unul sau mai multe segmente de date încadrate de un delimitator special de început (header) şi unul de sfîrşit (trailer) formează un ansamblu - tranzacţie care este unitatea de transmisie EDI (echivalentul unui mesaj). Un ansamblu - tranzacţie conţine practic elementele uzuale dintr-un document de afaceri.

Mesajele EDI pot utiliza criptarea/decriptarea pentru asigurarea securităţii. Există o multitudine de formate pentru schimbul electronic al datelor, dar ele sunt fie naţionale, fie sunt pentru un domeniu specific de activitate. Singurul format care este independent este EDIFACT ("Electronic Data Interchange For Administration, Commerce and Transport").

Alte standarde ce deriva din acesta sunt ODETTE pentru industria de automobile, SWIFT pentru domeniul bancar, dar acceptarea şi forţa de penetrare a acestora este limitată la marile întreprinderi. Schimbul electronic de date nu este limitat numai la companii, ci pot fi implicate şi instituţii publice. De exemplu, pentru declararea TVA există în standardul EDIFACT un mesaj numit VATDEC (VAT Declaration Message) care permite transferul de date de la un declarant la autoritate naţională ce colecteaza TVA. Înainte de a utiliza EDI este necesar ca întreprinderile implicate să stabilească standardele pentru mediul de transfer şi formatul datelor. Dacă nu există standarde comune pentru toţi partenerii implicaţi în cooperare, acestea trebuie negociate individual între parteneri. Pregătirea pentru participarea la schimbul electronic de date necesită, deci, nişte costuri care trebuie amortizate în timp. De aceea schimbul electronic de date este eficient pentru relaţii de afaceri pe termen lung. EDI este potrivit pentru tranzacţiile frecvente şi regulate. Aceste tipuri de tranzacţii nu sunt însa tipice pentru organizaţia virtuală (dinamică), deoarece relaţiile de afaceri sunt pe termen scurt, cu un număr limitat de tranzacţii, avînd o specificitate ridicată. EDI poate juca însă un rol semnificativ in realizarea pieţelor electronice. La o bursă ectronică cererile şi ofertele de cooperare sunt înregistrate automat. Utilizînd un standard EDI comun membrii unei organizaţii virtuale nou înfiinţate pot face schimbul de informaţii de o manieră simplă. Utilizarea EDI nu este o condiţie necesară pentru organizaţia virtuală. În multe întreprinderi există o opoziţie foarte puternică la renunţarea la mediile tradiţionale de transmitere a datelor de natură economică.

Cu toate ca sistemele EDI îmbunătaţesc eficienţa şi promovează practici mai bune în contabilitate, acestea pot fi costisitoare. Mulţi furnizori şi distribuitori sunt mici magazine şi firme de expediere, care nu au tehnologia pentru a se lega la un sistem tradiţional EDI . Furnizorii şi distribuitorii trebuie deasemenea să ţină cont şi de ceilalţi clienţi. Dacă un furnizor îşi standardizează sistemul de informaţii pentru un singur producător, poate deveni mai dificil să facă afaceri cu alţii - producatori "incompatibili". În acest caz, producătorul poate, fie să creeze cheltuielile de integrare ale furnizorului în sistem, fie să excludă furnizorul din sistem şi să conducă relaţia manual. Oricum, avantajele sistemului EDI sunt compromise, şi cheltuielile cresc. Internetul îmbunătăţeşte standardele EDI făcîndu-l mai accesibil unui grup mai mare de producători, distribuitori şi vînzători cu amanuntul. Utilizînd EDI se reduc, într-adevar, costurile de execuţie ale unei tranzacţii, dar cresc, pe de altă parte, costurile negocierii acesteia.